Dupa o noapte lunga de calatorit, am ajuns. Camera de hotel nu este cea mai primitoare, aerul conditionat pare stricat, obosit de timp si praf, dar pentru cateva ore cui ii pasa?! Ajung in putearea noptii si gasesc linistea din haos, incerc sa dorm, dar nu am stare. Vinul ala prost mi-a dat dureri de cap. As bea o cafea, poate asa imi mai limpezesc gandurile astea nebune. De unde cafea la 4 dimineata? Ies bezmetica din camera de hotel, las totul in haos total, prosopul aruncat pe jos, bagajul deschis, hainele aruncate fiindca nu ma puteam decide ce ar fi mai potrivit pentru o cafea in puterea diminetii, pe malul lacului, doar eu cu cainii strazii, si pe ici pe colo, cate un boschetar. 
Am iesit aproape fugind din hotel, dupa ce am stat sa descifrez codurile nescrise de pe pereti toata noaptea. Mergeam bezmetica in cautarea unei cafele tari care sa ma trezeasca. S-au schimbat multe si multi. De atata timp. Fugeam la locul meu, care ma astepta acolo, cuminte, ca de fiecare data cand  ajungeam mahmura. Ca de fiecare data cand ma simteam golita si fara pic de suflu, fara vreun pic de sange in inima, acolo e refugiul meu. Acolo sunt eu cu mine, acolo ma reincarc. 
Strabat strazile si respir aerul plouat al diminetii, iar zambetul imi este incontrolabil. Zambesc pentru fericirea vremurilor apuse, zambesc de mahmureala, de nebunie, de euforie, zambesc doar ca sa nu plang. . Dar, observ in jur oameni tristi, albiti si infrigurati de atatea griji. Imi aduc inca odata aminte ca sunt fericita si ca ma multumesc cu putinul meu infinit ce il detin, multumesc pentru lumea mea perfecta si autista. Sunt atenta la tot. Doar azi, caci maine nu imi va mai pasa, maine va fi in azi, dar in trecut. La vant, la pasari, la toata nebunia asta din jur. Aud valurile cum se sparg de cimentul jegos si plin de graffiti. La dimineata asta din mijocul noptii.  Si cand te gandesti ca poti fi fericit. Cat de simplu este uneori sa nu ai asteptari. 
Parca imi e frig, mai iau o gura din cafeaua asta de doi lei, sa ma linistesc. 
Mai trece o vara, o toamna, ne trecem si noi. Simtitm cum zburam, si totusi ne prefacem ca nu, incercand sa ne purtam ca niste copii de 40 de ani. Ha ha, nu te poti minti la infinit, stiu ca simti si tu golul din tine, si incerci sa il completezi fumand jointuri de mana a treia si band din sticla aia jegoasa, care iti face mai mult rau decat bine. 
Micile placeri ale vietii care ne fac cadavre mai devreme, si mai inutili si mai dependenti. Adu-ti aminte de ce ai luat decizii si asumati-le. Nu forta lucrurile cand nu este cazul, timpul tau e limitat. Tot raul de azi, maine se va transforma in nimic, va fi la fel, depinde de felul in care priveti lucrurile, si de atitudinea pe care te decizi sa o ai. 
Permite-ti sa fii liber, sa fii tu, sa te bucuri, macar atat. Atata efort in van strica. Nu uita sa fii femeie sau sa fii barbat. 
Suntem oameni si avem impresia ca stim, ca poate asa este cel mai bine. De ce complicam lucrurile si vietile? Atat de multe intrebari si zero raspunsuri. 
Din frustrate apare invidia. Din invidie apare barfa, din barfa se ajunge la cearta, iar de la cearta este doar un pas pana la ura. Stopeaza tensiunea, opreste-ti impulsivitatea si nu mai judeca. Ce tu esti perfect? 
Uita-te la cei este in jur. 
Prea multe ganduri pentru o dimineata din noapte, prea multe intrebari fara raspuns. Ma reintorc la jocul meu de noroc, am mai multe sanse de castig decat as fi avut in dragoste. 


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Malnutritia Protein-Energetica

Deviatii patologice ale coloanei vertebrale

Sindromul nevrotic