Efectele imbatanirii asupra organismului uman

Imbatranirea este un proces continuu, care incepe inca de la nastere si se continua de-a lungul tuturor etapelor vietii. Inaintarea in varsta presupune maturitate, oe cand majoritatea functiilor organismului intra in declin. Procesul imbatranirii are atat aspecte pozitive, cat si negative. 

Nu exista o varsta care sa delimiteze exact inceputul batranetii. In mod traditional, varsta de 65 de ani a fost considerata limita de trecere spre varsta inaintata, iar motivul acestei alegeri il gasim in istorie nu in biologie. 

Varsta cronologica reprezinta varsta unei persoane. Din punct de vedere al sanatatii varsta cronologica are o importanta deosebita, deoarece odata cu inaintarea in varsta creste riscul imbolnavirii. 

Varsta biologica se refera la modificarile ce apar la nivelul organismului odata cu imbatranirea. 

Varsta psihologica face referire la felul in care oamenii se comporta si se simt. Spre exemplu o persoana de 80 de ani care munceste si isi face planuri, este considerata tanara din punct de vedere psihologic.

Spre exemplu, odata cu imatranirea, cristalinul din structura interna a ochiului devine mai gros, mai rigid, mai putin capabil sa focalizeze pe obiectele apropiate, precum o carte, situtie numita prezbiopie. Modificarile apar la majoritatea oamenilor varstnici si nu s-a gasit o alta cauza pentru aparitia lor. Deci, prezbiopia e considerata un fenomen natural in cadrul procesului de imbatranire. 

Alt fenomen al imbatranirii este declinul functiei mentale. Acest fenomen include dificultatea de a invata si uitarea accentuata. El poate sa apara si in cadrul dementei, fiind mult mai sever. Astfel, persoanele in varsta pot sa aseze lucrurile in locuri nepotrivite sau uita detalii, dar cei cu dementa uita evenimente in totalitate. Bolnavii cu dementa nu-si pot indeplini nici indatoririle de zi cu zi, precum gatit, sofat...

Anumite tipuri de dementa, precum maladia Alzheimer, difera clar de imbatranirea naturala. Tesutul cerebral studiat la autopsia bolnavilor cu boala Alzheimer a relevat diferente clare fata de structura cerebrala a persoanelor care nu prezentau aceasta boala. 

De exemplu, la varstnici, nivelul zaharului in sange creste mai mult dupa o masa cu carbohidrati, in comparatie cu persoanele tinere. 

Teorii ale imbatranirii

Nu exista o anume teorie, ci doar supozitii. Se spune ca imbatranirea se produce datorita lezinulor cauzate de razele ultraviolete, uzura organismului ca urmare a produsilor de metabolism. Se mai vorbeste de o imbatranire ca un proces predeterminat, controlat genetic. 

Majoritatea gerontologilor considera batranetea drept efectul cumulativ al interactiunilor corpului cu diferiti factori de-a lungul vietii. Acesti factori sunt reprezentati de mediu, influentele culturale, alimentatie, miscare, timp liber, boli, etc. 

Fiecare persoana imbatraneste intr-un ritm unic. Unele sisteme sa imbatraneasca de la varsta de 30  de ani, altele abia mai tarziu. 
Functia tuturor organelor vitale incepe sa scada pe masura imbatranirii. Odata cu imbatranirea, celulele devin mai mari, cu o capacitate mai redusa de dividere; creste cantitatea de pigment si substante grase din interiorul lor. Multe celule isi pierd capacitatea de functionare sau incep sa functioneze anormal. Substantele rezultate din metabolism se acumuleaza in tesuturi pe masura inaintarii in varsta. 
Tesuturile conjunctive, de legatura, isi pierd elasticitatea. Ca urmare a acestui fapt, organele, vasele de sange si caile respiratorii devin mai rigide. 
Multe tesuturi scad in greutate, proces denumit atrofie. Alte tesuturi devin nodulare si mult mai rigide. In urma schimbarilor celulare si tisulare, si organele se modifica odata cu varsta. Isi pierd progresiv functia si scade capacitatea functionala maxima. Multe persoane nu observa aceste schimbari deoarece nu isi folosesc organele la capacitatea lor maxima. 
Cele mai semnificative miscari apar la nivelul inimii, plamanilor si rinichilor. Pierderea rezervei variaza intre persoane, dar si intre diferite organe in cazul aceleasi persoane.  Scaderea rezervelor ingreuneaza si mai mult restabilirea organismului. 
Temperatura corpului nu se modifica semnificativ odata cu inaintarea in varsta. Pierderea grasimii subcutanate ingreuneaza insa mentinerea constanta a acesteia. 
Pe masura imbatranirii, organismul nu mai tolereaza efort la fel de mult. E nevoie de timp ca pulsul sa creasca in timpul efortului si mai mult timp sa scada dupa incetarea acestuia. Frecventa cardiaca maxima scade si ea. 
Desi functia pulmonara descreste usor, frecventa pulmonara nu se modifica odata cu varsta. O persoana foarte in varsta ar trebui sa fie capabila sa respire fara efort in conditii normale. 
Multe persoane varstnice se simt ametite daca se ridica brusc de jos. Aceasta situatie apare din cauza scaderii rapide a presiunii sangvine si poarta denumirea de hipotensiune ortostatica. 
Alte probleme:
- hipertensiune
- bradicardie
- aritmii.