Hipertiroidismul

Hipertiroidismul este intoxicatia organismului cu hormoni tiroidieni, o exacerbare cu trecere in patologic a fenomenelor pe care le controleaza tiroida. Nu inseamna cresterea peste valori normale a hormonilor tiroidieni, sunt forme in care hormonii tiroidieni sunt normali sau fractia libera a lor este in exces.
Forme clinice:
A. Primitive, prin afectarea directa a glandei tiroide.
B. Secundare, ca raspuns a glandei tiroide la un exces stimulator provenit din hipofiza sau de la nivelul hipotalamusului. 
Mecanismul de producere este diferit:
1. Hipertiroidii grave, majore care se caracterizeaza prin criza tireotoxica sau fenomene extreme:
-boala Basadow Graves;
-adenom toxic tiroidian;
-gusa basedowifiata;
-T3-tireotoxicoza;
-T4-tireotoxicoza;
2. Hipertiroidii benigne cu fenomen tireotoxic moderat, forme care trec de la sine sau cu tratament usor si de durata.
3. Alte afectiuni ale glandei tiroide:
-tiroidite acute/subacute/cronice;
-neoplasm tiroidian;
-hipertiroidia paraneoplazica;
-hipertiroidii prin tesut tiroidian ectopic;
-tireotoxicoza indusa exogen-iatrogen.
TIREOTOXICOZA este factorul comun tutror formelor de hipertiroidie. Se vorbeste despre o exacerbare a hormonilor tiroidieni, astfel:
Activitatea nervoasa superioara este profund modificata prin hipertonie nervoasa, traducandu-se prin fenomenele corticale:
-insomnie;
-nervozitate, irascibilitate, cu incapacitate de control, cu acte de violenta in vorbire, in gesturi, fiind deranjant pentru mediul social in care pacientul traieste;
-labilitate psihica marcata;
-vorbirea, mimica, expresii ale activitatii nervoase superioare sunt afectate: vorbesc repede, devin confunzi, nu au rabdare sa-si termina ideea, debitul verbal este rapid, sunt tahilalici si au fuga de idei. 
-au atentie distributiva, dar nu se pot concentra;
-au deficit de memorie, dar nu real, ci prin lipsa atentiei.
Fenomene subcorticale:
-hipertonia functionala din hipertiroidie intereseaza nucleii hipotalamici si va determina o hipertonie a nucleilor vagali si simpatici, rezultand o amfotonie, o hiperexcitabilitate simpatica si parasimpatica.
Afectarea cardiaca:
-tahicardie, foarte labila mai ales in emotii care nu cedeaza in repaus sau in somn. 
-apar zgomote si sufluri difuze, cu sau fara transmisie, instabile;
-apar fenomene de eretism cardiac vascular cu toate formele sale;
Pe fondul tahicardiei poate aparea si tahicardia paroxistica cu criza de fibrilatie sau flutter, crize de angor, outand aparea si fenomene ischemice. 
Tulburarile metabolice de la nivelul cordului duc in final la hipertrofia fibrei usculare miocardice apoi dilatarea ei, ducand in final la insuficienta cardiaca. 
Hipertonia simpatica produce si alte efecte:
-la nivelul ochiului=exoftalmie uscata;
-la nivelul pleoapei produce un spasm retractil, lagoftalmie;
-hipersecretie lacrimala.
Tot tulburare vegetativa este secretia sudorala si seboreica abundenta, ceea ce face ca tegumentele sa fie calde dar si umede, catifelate, cu pat unghial transparent, iar firul de par este subtire si friabil. 
La nivelul aparetului digestiv: hipertonia parasimpaticului duce la contractia hipertona a tubului digestiv ceea ce creeaza senzatia de nod in gat. Stomacul devine hiperton, cu evacuare rapida, intestin cu tranzit accelerat ce determina scaune frecvente, dar nu diareice. Acesti bolnavi prezinta foame exagerata, avand un aport crescut, dar totusi pierzand rapid in greutate, ajungand in final la casexie. 
La nivelul aparatului respirator apare tahipneea.
Tulburari neurologice periferice:
-tremuraturi ale intregului corp mai accentuate la maini, nu cedeaza in somn si se exacerbeaza la emotii;
-modificari ale reflexelor: hipertone, hiperkinetice, simetrice;
-apar pareze musculare;
-scaderea fortei musculare.
Deperditia adipoasa si musculara intereseaza toate structurile organismului, inclusiv organele interne.
Tulburarile metabolismului intereseaza toate metabolismele plastice si electrolitice.