Dependenta de droguri si medicamentoasa

Ce este o persoana dependenta?

Dependenta este o persoana care nu poate functiona normal decat cu ajutorul unei substante chimice care-i provoaca episodic o stare de bine, care-i provoaca o obisnuinta, fara de care se simte rau si chiar nu mai poate trai, al carei efect este in scadere daca nu creste doza si care, in esenta, isi face siesi rau si celorlalti. Siesi pentru ca este considerat ca o echivalenta de suicid lent, treptat, iar celorlalti pentru ca drogul costa bani, pentru bani trece peste drepturile celorlalti si poate ajunge la acte antisociale. 

Este toata lumea vulnerabila la drog sau doar anumite persoane?

Motivatia pentru care se ajunge la consumul de droguri este foarte variata. In general se admite o dizarmonie a persoanei. Vorbim despre persoane mai dependente, mai infantile, mai dizarmonice, care nu au destul incredere in ele insele, deci cu o cunostinta de sine vulnerabila, si in felul acesta depind foarte mult de ceilalti, in primul rand parintii, apoi partenerii si prietenii. 

Trasaturi ale occidentului ar fi: solitudinea, emigratia, grupurile minoritare, prejudecati(negru, spaniol, rasa proasta). Deci in societatea moderna se aduna, se cultiva anumite prejudecati si complexe, care provoaca o stare afectiva rea, care cere compensare, la indemana fiind alcoolul si drogul. In provocarea dependentei, un rol important il joaca conditionarea, obisnuinta, presiunea celorlalti: "Trage si tu o data, nu se intampla nimic". Ba ai gresit, odata ce ai simtit gustul vrei sa-ti potolesti setea, si setea aceasta poate apare in momentele tale de vulnerabilitate. Nu stii gustul, nu are cum sa-ti fie pofta.

Debutul consumului este precoce, in anii de scoala, dar vulnerabilitatea maxima este in adolescenta. Ne gasim in fata unei exogenii, adica a unei cauze externe, fata de care apartinatorii drogatului socot ca el are vointa scazuta, slaba; el ar putea sa se fereasca si sa scape. Ceea ce este gresit, deoarece totul are o cauza, nimic nu se produce fara a fi ceva defect la baza, iar baza suntem noi, cei care inconjuram drogatul. 

Situatia drogatilor in lumea este grava nu pentru ca lumii i-ar pasa atat de mult de viata lor, cat pentru ca ei compromit siguranta, viata comunitatilor normale. Este singura mare problema din psihiatrie pentru care se aloca miliarde. 

Dependenta este de doua feluri: psihologica-psihica si fizica-somatica. 

In cazul dependentei psihologice, intreruperea, retragerea, da o stare de neplacere dar nu este un pericol vital, in timp ca in cazul dependentei somatice intreruperea cu sindrom de abstinenta poate avea consecinte fatale. 

Sindromul de abstinenta consta in dureri corporale, cefalee atroce, greturi, varsaturi, neliniste, insomnie si impulsivitatea de a face orice pentru a iesi din aceasta stare. Daca reuseste prin tratament bolnavul trebuie sa lupte cu compulsiunile, adica in primul rand cu propria nostalgie si apo cu tentatiile care i se ofera in jur. 

Drogurile se impart in doua mari categorii:

-minore, daca dau numai intrerupere psihologica

-majore, daca dau ambele tipuri de intrerupere. 

Clasificarea O.M.S. pentru droguri:

-cat I: oipacee naturale si artificiale

-cat II: barbiturice, tranchilizante, alcool

-cat III: cocaina

-cat IV: marijuana

-cat V: amfetamine

-cat VI: LSD

-cat VII: khat

-cat VIII: tutunul

-cat IX: cafeaua. 

Toti drogatii se considera victime, ale bolii, ale familiei, ale societatii, stiu sa minta si sa se justifice, au o filosofie proprie, speciala, antisociala, nihilista, ei urand normalii. 

Spre exemplu in cazul alcoolicului cronic, femeia acestuia este descrisa ca fiind o martira neputand inventaria cate batai mananca si ce calvar duce. 

Ce medicamente dauneaza? 
Sa luam medicamentele antipsihotice tipice care se asociaza cu o serie de efecte adverse neurologice discomfortante si potential severe. Antipsihoticele tipiceactioneaza prin blocarea legarii dopaminei de receptorii dopaminici implicati in controlul miscarilor vonluntare si involuntare.Tulburarile de miscare includ:
-parkinsonismul indus de neuroleptice
-distonia acuta indusa de neuroleptice
-akatizia acuta indusa de neuroleptice
-diskinezia tardiva
-sindromul neuroleptic malign 
-tremorul postural indus de medicatie. 

Ce alte efecte adverse survin in urma consumului de alcool?
1. Halucinoza Wernicke este un sindrom paranoid, constand din halucinatii auditive cu continut persecutor, cu caracter de comentariu la persoana a III-a. Este o afectiune periculoasa, antisociala, bolnavul dand curs falselor mesaje. E o afectiune cronica, multi cred ca e conditionata si de un termen schizoid. 
2. Paranoia alcoolica. Este un alcoolic cronic cu probleme sexuale care se vor accentua cu anii. La inceput el este in curba pozitiva, cu aventuri si apoi, dupa un sir de incurcaturi, afla ca toti au aceeasi problema si nu mai poate crede in sotie, devine mai atent si observa ca este neglijat si incepe sa banuiasca ca are pe cineva. Aduna in cap dovezi, forteaza dovezile prin brutalitate si violenta ,  mai ales nocturna.
3. Epilepsia alcoolica consta in crize majore aparute in cazul etilismului cronic.
4. Sindromul Korsakov este un sindrom cu tulburare de orientare-este o dezorientare temporo-spatiala, cu confabulatii, euforie, polinevrita, hipomnezie de fixare cu scaderea memoriei recente. 
5. Encefalopatia Gayet-Wernicke seamana cu encefalopatia portala. 
6. Dementa alcoolica e o afectiune finala in care se varsa toate. Aici bei orice, fara alegere. Exista o pierdere globala, ireversibila a functiilor intelectuale, cu exacerebarea instinctualitatii, a impulsivitatii.